<html> <head> <meta http-equiv=Content-Type content="text/html; charset=unicode"> <meta name="KEYWORDS" content=" Trianon, Central-Europe, Kosovo, Branau - Funfkirchen "> <meta name="DESCRIPTION" content="Who lost at Trianon ? Answer based on Hungarian statistic: the Nonhungarian majority, the real cause - the hate culture. Where is the west frontier of Romanians?"> <title> Who lost at Trianon? Branau (Funfkirchen), an upside down Kosovo! - historical maps</title> </head> <body bgcolor="#ffeebb"> <p align=center style=" color: #705000; font-size: 16pt"> <B>Cine a pierdut la Trianon? </b>Who lost at Trianon?<br> <b>Branau un Cosovo pe dos! </b> Branau an upside down Kosovo! </p> <p align=center style=" color: #705000; font-size: 10pt"> <i>Let us leave out the conventional lie according to which <BR> we do not want to kill the non Hungarian nationalities. <BR> Yes, we want to exterminate them, and we have to exterminate them!</i><BR> Kosztenszky Geza Hungarian writer. </p> <p align=left style=" color: #705000; font-size: 11pt"> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In replica la miscarile si manifestarile fasciste si rasiste ungare, cu ocazia zilei de 4 iunie ac, intretinute si de doamna ambasador a Ungariei, este bine ca cititorul roman sa-si puna unele intrebari, despre rasism, despre maghiarizare, despre genocid in Europa si mai ales despre starea  minoritatilor majoritare inainte de 1900, in spatiul administrat de Pesta (Offen). Pentru aceasta cetateanul roman trebuie sa fie corect informat. Apoi isi va raspunde singur la intrebarea din titlu.<br> <BR> <b>I. Cum a evoluat maghiarizarea de la eliberarea Panoniei de sub turci de catre austrieci? </b> <BR><BR> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Iata evolutia maghiarizarii STRICT dupa date unguresti in teritoriile administrate de Budapesta: <table> <tr> <td> </td> <td> &nbsp; &nbsp;1787&nbsp; &nbsp; </td> <td>&nbsp; &nbsp; 1869 &nbsp; &nbsp; </td> <td> &nbsp; &nbsp;1890 &nbsp; &nbsp; </td> <td>&nbsp; &nbsp; 1900&nbsp; &nbsp; </td> </tr> <tr> <td>Maghiarizati </td> <td> &nbsp; &nbsp; 29 % </td> <td>&nbsp; &nbsp; 44,4 % </td> <td> &nbsp; &nbsp;48,5 % </td> <td>&nbsp; &nbsp; 51,5 % </td> </tr> <tr> <td>Romani, germani, slavi </td> <td> &nbsp; &nbsp;71 % </td> <td>&nbsp; &nbsp; 55,6 % </td> <td> &nbsp; &nbsp;51,5 % </td> <td> &nbsp; &nbsp;48,6 % </td> </tr> </table> <BR> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In 1715 in actuala Budapesta, pe atunci Offen, erau recenzati 55,6% germanii si doar 19,4% unguri si maghiarizati (cam 25% erau slavii si romanii), ca in 1891 sa mai ramana doar 23,7% germani in timp ce ungurii si maghiarizatii sa atinga aproape 46,1%! <BR> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Intre 1880 si 1890 structura etnica a municipiului Deva a evoluat astfel: ungurii si maghiarizacii au crescut cu 293,9%, romanii au crescut cu 21,2% iar germanii au sczut cu 67,7%! <br><br><b>II. Branau( Funfkirchen)  un Cosovo pe dos. </b><br> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Lucrurile stau la fel de rau si in Suabia Turceasca (jud Branau), la care ne vom referi mai jos, aici germanii reprezentau pana in 1910 - 90 (nouazeci)% din populatia judetului (112.297 germani, restul 19.659 sunt ungurii si maghiarizati), ca in 1914 sa nu mai fie nici o scoala populara germana, adica intretinuta de comunitate nu de stat! Efectele legii scolare a lui Albert Appony! De remarcat e ca intre 1890 si 1910, adica pe un interval de 20 de ani, populatia germana, majoritara, din judet creste cu exact 599 persoane! Apoi, in1920, dupa statisticile unguresti mai ramasera in toata Ungaria 551624 germani ca in 1930 sa mai fie 478.630 germani. <BR> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; In timpul Mariei Tereza numarul ungurilor si maghiarizatilor in campia panonica era atat de mic incat nici nu putea fi vorba de colonizarea lor in Banat sau Transilvania  cum deplangeau istorici unguri; remarca este din 1940 si apartine lui Hans Walter Ruhrig ca un raspuns la reprosurile ungare adresate Austriei. Asa s-a ajuns, istoric, la maghiarizarea fortata a majoritarilor germani, romani si slavi din bazinul Dunarii pana in centrul Romaniei. In Panonia trebuie amintit ca maghiarizarea a fost TOTALA. <BR><BR> <b>III.Unde e granita etnica romaneasca la vest? </b><BR> <BR> <p align="center" style="center"> <img src="./tisa.jpg" class="centerImage" width=275 height=286> <BR> </p> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Pentru teza de doctorat  Cmpia Tisei . ^tefan Manciulea a depus o munc struitoare timp de 15 ani. Se prezenta n faca comisiei de la Universitatea Bucure_ti, anual, cu comunicri privind teza de doctorat. Pentru documentare a strbtut pe jos, ntreaga zon a granicei de vest a Romniei de la Ceremu_ la Or_ova. n localitcile din stnga Tisei, cerceta _i studia arhive _i biblioteci, pentru strngerea materialului documentar arheologic, istoric _i statistic referitor la trecutul neamului romnesc din Cmpia Tisei. Deznacionalizarea _i maghiarizarea elementului romnesc din zona de vest a vetrei romanilor, mai ales n secolul XIX _i pn la l Decembrie 1918, a fost o principala preocupare a cercetrilor tnrului doctorand. Cercetri care s-au concretizat n diferite lucrri _tiincifice, unele pstrate, altele au fost distruse dup anul 1948 de comuni_ti. Aceste cercetri i-au adus aprecieri unanime. n acest sens, redm o notic apruta n publicacia  Unirea Nr. 22 din 31 mai 1930  despre Adunarea general a societcii de geografie -  ... n 23 Mai s-a cinut la Bucure_ti sub prezidiul d-lui general C. Coand ... Adunarea general a Societcii Regale de Geografie. n afar de chestiunile curente de ordin administrativ, membrii acestei adunri au putut asculta _i dou conferince deosebit de interesante, dintre care una a pr. ^tefan Manciulea, harnicul profesor de la Blaj, care a vorbit despre  Elementul Romnesc la granicele de apus ale crii  Studiul pr. ^t. Manciulea este un rspuns documentat, la propaganda ungureasc care a ncercat s conving Europa, c Romnia, n-ar avea nici un drept istoric asupra prcilor apusene ale crii. <BR><BR> <b> IV. Unde sunt svabii din Suabia Turceasca? </b><BR> <BR> <p align="center" style="center"> <img width=440 height=253 src="./transdanubia.jpg" class="centerImage"> </p> <BR> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;In cartea  NATIONALISMUL RASIAL UNGURESC  Documente  (Dr. Johann Weidlein Schondorf , Germania, 1961) partea a II-a  Razboiul de exterminare a germanilor din Ungaria autorul citeaza articolul lui Gyulla Illyes (nn-poet, prozator) -  Ancheta despre Svabi din ziarul  Nyugat (1933): "Transdanubia se afl n pericol, toat lumea stie asta aici (n Branau). . . Ce se ntmpl dac Transdanubia, intr-o zi, se separa de Ungaria? Poate c mica bucata care rmne ntre Dunre _i Tisa sa mai rmna maghiara? Va avea dreptul de a exista, va fi n valoare, pentru a obcine acest lucru ntre naciuni? Separarea regiunii Keil (nn-Suabiei turcesti) este o mare pierdere. Se pune piciorul pe rul Drava _i se razbate in acest fel pana in fata Pestei, realizand jumatate din calea de a avea granica cu judecul Weisseburg (nn-judet la est de taul Balta - Balaton). ... mpotriva ciumei nu trebuie s ne temem, pentru c acest ora_ (nn- Branau capitala Suabiei turcesti, oras german, inca nemaghiarizat complet in 1933) a fost, probabil, capitala crii (nn-Suabiei Turcesti) dar niciodat a poporului ... ". Temerile acestui scriitor ungar sunt graitoare prin ele insele si nu mai trebuiesc comentate. <BR> Originalul in germana: <i><B>"Vernichtungskampf gegen das ungarlandische Deutschtum</B><BR> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Die Schwaben-Enquete in der Zeitschrift ,,Nyugat," Jg. 1933 Gyula lllys,1 Pusztuls (Untergang)<br> Transdanubien befindet sich in ausserster Gefahr, das weiss hier (in der Branau) jedermann . . . Was geschieht, wenn Transdanubien eines Tages von Ungarn abgesplittert wird? Kann jenes kleine Stuck, das zwischen Donau und Theiss vielleicht noch erhalten bleibt, noch madjarisch bleiben? Wird das eine Daseinsberechtigung haben, wird es der Muehe wert sein, dieses in der Reihe der Nationen zu erhalten? Der spaltende Keil2 ist grossartig wirksam. Er stemmt seinen Fuss an die Drau und dringt auf diese Weise nach Pest vor, die Haelfte des Weges hat er bereits zurueckgelegt und ist schon an der Grenze des Komitats Weissenburg. Unterwegs wird er von harten, lebenskraeftigen deutschen Inselchen erwartet sie lockern vor ihm den Boden auf. Vor Pest muss ,er sich nicht fuerchten, denn diese Stadt war vielleicht die Hauptstadt des Landes, niemals aber die des Volkes ... '" </i><BR> <p align="center" style="center"> <img width=360 height=270 src="./h-maier.jpg" class="centerImage"> </p> <BR> <B>V. Raspandirea romanilor la finele secolului XIX si inceputul secolului XX</B><BR> &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; S-au luat in considerare hartile lui Kiepert (Berlin 1882), G.Weigand (Leipzig 1890), G.Valsan (1911), Maier (Munchen,1918), Alexis Nour (Moldova 1915) si Sabin Manuila(1930). <BR></p> <p align=center> <img width=800 height=600 src="./rr.jpg" align=center> <BR> Octavian Capatina, Iunie 2011 <BR> <BR> <p style='color:#1D1E12'> <a href="http://www.google.com/">Google </a> &nbsp;&nbsp; <a href="http://www.yahoo.com/"> Yahoo </a> &nbsp; &nbsp; <a href="http://www.adevarul.ro/"> Adevarul </a> &nbsp; &nbsp; <a href="http://www.itc-cluj.ro"> Proiectele Romania Creatorilor </a> &nbsp;&nbsp; <a href="http://www.clipa.com/"> Clipa California </a> &nbsp;&nbsp; <a href="http://www.vremea.com"> Vremea </a> &nbsp; &nbsp; <a href="http://www.bvb.ro"> BVB </a> &nbsp; &nbsp; <a href="http://www.bnro.ro"> BNR </a> </p></body></html>