Esecul dreptei. Oamenii. Metodele.





Substituirea lui Ion Ratiu. Cel care a revenit din cea mai veche si renumita democratie din lume, este înlocuit din pozitia de candidat al aliantei de dreapta, in 1996, cu un obscur secretar cu propaganda al PCR-ului! Colegii anticomunisti si care se credeau ei de "dreapta" ii au pretins bani, procedeu tipic de stânga, ceea ce un adevãrat om de dreapta cu simtul proprietatii si al valorii nu putea sa accepte. A fost înlocuit tot prin procedeu de stânga, nedemocratic. Dar ce rol vor fi jucat britanicii, cu influenta in România, in 1996, in aceasta împrejurare vom afla, poate, când se vor deschide anumite arhive. Dupa unele surse, la alegerea candidatului conventiei, portretul robot propus a fost tocmai al obscurului secretar cu propaganda, asa cum s-a procedat si se procedeaza in licitatiile trucate. Cine a dorit un caracter slab, feminin, usor manevrabil si de ce? Aici logica nu ne mai ajuta.

Alegerea lui Ciorbea. Un judecator comunist, reciclat periodic, la Stefan Gheorghiu, trecut, in anumite circumstante legate de lipsa sa de decizie, in procuratura comunista, completându-si fisa biografica cu activismul sindical, ajunge in vest la completarea studiilor. O etapa de pregatire obligatorie pentru un rol deja fixat? Si de catre cine? Unui om care n-a construit nimic, pâna atunci, unui om care a demonstrat ca are probleme cu capacitatea de a lua decizii, i se da pe mâna o tara.! Esecul era evident din primele zile: el nu-si face guvernul, lui i se face guvernul! In aprilie 1997 i-am atras atentia fostului coleg Gabriel Tepelea de esecul garantat al experimentului Ciorbea. "Ce-i de facut!" a întrebat preopinentul oarecum îngrijorat si i-am dat în scris parerea mea (vezi "Exista o alternativa la experimentul Ciorbea" in "România creatorilor, România absurd?" Cluj-1998).

Ministrii. Continuitatea biografica.

Cu aceiasi ocazie si în acelasi context îmi exprimam îndoiala despre moralitatea unui alt fost coleg (de parlament) care a ajuns ministru (1996), Gabriel Tepelea ma surprinde spunându-mi ca " e prost de-a dreptul". Ce poti spera daca îti formezi astfel guvernul? Si care e raspunderea morala fata de comunitate? Evident capacitatea de corectie si de adaptare la dezastre nu o au si n-au avut-o cei în vârsta! Prin urmare marsul triumfal al taranistilor spre prapastie nu-l putea opri nimenea. Când un ministru, în noiembrie 1999, spunea citat într-un cotidian de mare tiraj, despre cei care îndrazneau sa-l critice "ca n-au citit, nu cunosc, nu înteleg" s.a.m.d. îti reveneau în minte articolele demascatoare ale anilor '50. Ce s-a schimbat în fond, în substanta, între un troglodit prosovietic din anii '50 si un "european" din anul 2000? Nimic. Si, daca ridicam putin valul de pe biografia ministrului, vom gasi elementul de continuitate - scoala marxist-leninista. Un alt ministru care în anii '80 la o universitate din Cluj îsi lua, la propriu, de guler un coleg si-l ameninta cu "excomunicarea" din PCR pentru atitudini neconforme cu politica partidului, a devenit vicele principalului partid care lupta cu comunistii lui Iliescu! Ori, ca sa lupti cu stânga trebuie sa ai cap, sa fii performant, ori ministrul nostru s-a acoperit doar de ridicol si ineficienta. Un alt fruntas anticomunist, al doilea dupa primul ministru, din perioada discutata, tot prin anii '80, la o alta universitate clujeana, în calitate de activist al uniunii studentilor comunisti, îsi demasca, în amfiteatru, un coleg, neînregimentat în PCR, pentru lipsa de entuziasm fata de politica partidului. Activitate meritorie de care înelege sa profite l-a repartizare, mediocru fiind - când îsi corecteaza nota finala, prin cele 50 de puncte acordate pentru activitate obsteasca! Mai mult, ce-l propulseaza pe individ dintr-o pozitie judeteana in prim-planul executivului Vasile-Isarescu, este tocmai o metoda bolsevica a anilor 48, când puterea comunista prelua întreprinderile private si blocau accesul în incinta fabricilor a proprietarilor. E drept el a blocat accesul unui politician de stânga, dar metoda, e aceeasi. Entuziasmat de acest gest presedintele de atunci, fostul secretar cu propaganda, îl aduce în executiv. Iata o confuzie plina de roade - confuzia lui Coposu de a vedea criptocomunisti unde erau comunistii si "democrati" acolo unde erau criptocomunistii!

Vinovatia presei proguvernamentale Ocolind coruptia, care merita un spatiu aparte, un alt factor de seama al Esecului a fost presa proguvernamentala. Unii îi criticau, altii îi laudau si le-au placut doar laudele cumparate prin reclame directionate. Octavian Paler care se îndoia de capacitatea alesilor în paginile unui ziar, a fost dat de o parte! Un grav fenomen de neîntelegre a unui sistem i-a lipsit pe guvernantii de reactia negativa, de critica mântuitoare, când se stie prea bine, ca fara reactie negativa un sistem se indreapta sigur spre autodistrugere. Si s-au îndreptat cu bani murdari, scosi din circuitul economic constructiv si luati din buzunarul contribuabilului.
 
 

Octavian Capatina, Cluj-Napoca, 26 ian 2003,

inapoi