Henri Coanda

de prof. dr. ing Radu Munteanu

  Henri Coanda (1866-1972) este considerat parintele avionului cu reactie pe care l-a experimentat pentru prima oara în lume în 1910, lânga Paris. Dar, inventia care l-a facut celebru este „efectul Coanda”, brevetat în 1934, sub denumirea de procedeu si dispozitiv pentru devierea unui fluid în alt fluid. Aceasta inventie care a revolutionat aeronautica, consta în aceea ca un jet de fluid are tendinta sa adere la un perete drept aflat în aval de o curbura brusca, din cauza presiunii create prin antrenarea fluidului în scurgerea turbionara dintre jet si peretele curbat. Inventia sa a condus la aparitia turboreactoarelor, la care forta de propulsie si portanta sunt asigurate de jeturile de gaze de ardere, evacuate cu viteze foarte mari din efuzoare. Coanda s-a nascut la 7 iunie 1886, la Bucuresti, fiu al generalului Constantin Coanda si al frantuzoaicei Hayda Danet. Studiaza la Liceul Sf. Sava, dar faptul ca era amenintat cu corigenta la matematica l-a facut pe tatal sau sa-l mute la Liceul Militar din Iasi, pentru o educatie mai severa. Acolo, sub îndrumarea lui A.D.Xenopol si G. Ibraileanu tânarul Coanda devine un element exceptional si foarte pasionat de matematica – datorita locotenentului Ion Papura. Îsi continua studiile la Scoala de Artilerie din Bucuresti iar apoi pleaca în Germania la Technische Hochschule din Charlottenburg unde-si obtine doctoratul în stiinte ingineresti. În 1906, la Paris, se înfiinteaza Scoala Superioara de Aeronautica, iar Coanda se înscrie la aceasta si o absolva ca sef de promotie. Lucreaza apoi cu marele inginer Gustave Eiffel, iar în 1910 expune la cel de-al doilea Salon International de Aeronautica de la Paris turbopropulsorul sau care a zburat la Yssy-les-Moulineaux. Dar Coanda a devenit celebru datorita efectului din mecanica fluidelor, care-i poarta numele. Efectul Coanda, brevetat abia în 1934, sub denumirea de „Procedeu si dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid", a revolutionat aeronautica. Fenomenul observat initial de Coanda este, în aparenta, foarte simplu, aproape evident: un jet de fluid (gaz sau lichid) are tendinta sa adere la un perete drept aflat în aval de o curbura brusca, din cauza depresiunii create în urma antrenarii fluidului în scurgerea turbionara dintre jet si peretele curbat. Aplicat la motoreactorul din 1910 doar intuitiv, acest fenomen a fost ulterior aprofundat, ducând la aparitia turboreactoarelor, la care forta de propulsie si portanta sunt asigurate de jeturile de gaze de ardere evacuate cu viteze foarte mari din efuzoare. Dupa avionul Coanda 1910, inventatorul a prezentat un altul, bimotor, la Reims, în 1911, cu prilejul unui concurs aviatic militar. A urmat apoi seria de avioane Bristol-Coanda, fabricate la Uzinele Bristol (ulterior British Aircraft Corporation) în perioada 1911-1914, pe parcursul careia Coanda a fost angajatul lor. Razboiul îl gaseste pe Coanda la Uzinele Delauney-Belleville din St. Denis, Franta, unde a construit în 1916 un avion echipat cu doua elice propulsoare, montate la extremitatea posterioara a fuselajului. Dupa 1945 a fost solicitat de United States Corporation sa participe la cîteva programe de cercetari care vizau aplicarea efectului Coanda la realizarea unor tehnici de zbor, apoi a lucrat la Laboratoarele Diamond din S.U.A., iar în 1969 a revenit definitiv în tara.
Henri Coanda s-a distins printr-o creativitate uluitoare, concretizata în peste 250 de brevete, cu aplicatii în cele mai diverse domenii. În perioada primului razboi mondial, a inventat rezervoare pentru hidrocarburi construite din beton armat. De asemenea, a descoperit materialul beton-bois, destinat prefabricatelor pentru constructii, lista inventiilor sale cuprinzînd, de asemenea, tunul fara recul din dotarea avioanelor militare, proiectul unei instalatii de desalinizare a apei marine etc.
În anul 1971, marele savant a ctitorit la Bucuresti Institutul pentru Creatie Stiintifica si Tehnica din România (INCREST), iar din anul 1970 a fost membru titular al Academiei Române.
Henri Coanda a trecut în lumea amintirilor în 1972, lasând în urma sa o dragoste de tara natala si un prestigiu nemuritor.

acasa    inapoi