Henri Coanda

de prof. dr. ing Radu Munteanu


  Henri Coanda (1866-1972) este considerat parintele avionului cu reactie pe care l-a experimentat pentru prima oara īn lume īn 1910, lānga Paris. Dar, inventia care l-a facut celebru este „efectul Coanda”, brevetat īn 1934, sub denumirea de procedeu si dispozitiv pentru devierea unui fluid īn alt fluid. Aceasta inventie care a revolutionat aeronautica, consta īn aceea ca un jet de fluid are tendinta sa adere la un perete drept aflat īn aval de o curbura brusca, din cauza presiunii create prin antrenarea fluidului īn scurgerea turbionara dintre jet si peretele curbat. Inventia sa a condus la aparitia turboreactoarelor, la care forta de propulsie si portanta sunt asigurate de jeturile de gaze de ardere, evacuate cu viteze foarte mari din efuzoare. Coanda s-a nascut la 7 iunie 1886, la Bucuresti, fiu al generalului Constantin Coanda si al frantuzoaicei Hayda Danet. Studiaza la Liceul Sf. Sava, dar faptul ca era amenintat cu corigenta la matematica l-a facut pe tatal sau sa-l mute la Liceul Militar din Iasi, pentru o educatie mai severa. Acolo, sub īndrumarea lui A.D.Xenopol si G. Ibraileanu tānarul Coanda devine un element exceptional si foarte pasionat de matematica – datorita locotenentului Ion Papura. Īsi continua studiile la Scoala de Artilerie din Bucuresti iar apoi pleaca īn Germania la Technische Hochschule din Charlottenburg unde-si obtine doctoratul īn stiinte ingineresti. Īn 1906, la Paris, se īnfiinteaza Scoala Superioara de Aeronautica, iar Coanda se īnscrie la aceasta si o absolva ca sef de promotie. Lucreaza apoi cu marele inginer Gustave Eiffel, iar īn 1910 expune la cel de-al doilea Salon International de Aeronautica de la Paris turbopropulsorul sau care a zburat la Yssy-les-Moulineaux. Dar Coanda a devenit celebru datorita efectului din mecanica fluidelor, care-i poarta numele. Efectul Coanda, brevetat abia īn 1934, sub denumirea de „Procedeu si dispozitiv pentru devierea unui fluid īntr-un alt fluid", a revolutionat aeronautica. Fenomenul observat initial de Coanda este, īn aparenta, foarte simplu, aproape evident: un jet de fluid (gaz sau lichid) are tendinta sa adere la un perete drept aflat īn aval de o curbura brusca, din cauza depresiunii create īn urma antrenarii fluidului īn scurgerea turbionara dintre jet si peretele curbat. Aplicat la motoreactorul din 1910 doar intuitiv, acest fenomen a fost ulterior aprofundat, ducānd la aparitia turboreactoarelor, la care forta de propulsie si portanta sunt asigurate de jeturile de gaze de ardere evacuate cu viteze foarte mari din efuzoare. Dupa avionul Coanda 1910, inventatorul a prezentat un altul, bimotor, la Reims, īn 1911, cu prilejul unui concurs aviatic militar. A urmat apoi seria de avioane Bristol-Coanda, fabricate la Uzinele Bristol (ulterior British Aircraft Corporation) īn perioada 1911-1914, pe parcursul careia Coanda a fost angajatul lor. Razboiul īl gaseste pe Coanda la Uzinele Delauney-Belleville din St. Denis, Franta, unde a construit īn 1916 un avion echipat cu doua elice propulsoare, montate la extremitatea posterioara a fuselajului. Dupa 1945 a fost solicitat de United States Corporation sa participe la cīteva programe de cercetari care vizau aplicarea efectului Coanda la realizarea unor tehnici de zbor, apoi a lucrat la Laboratoarele Diamond din S.U.A., iar īn 1969 a revenit definitiv īn tara.
Henri Coanda s-a distins printr-o creativitate uluitoare, concretizata īn peste 250 de brevete, cu aplicatii īn cele mai diverse domenii. Īn perioada primului razboi mondial, a inventat rezervoare pentru hidrocarburi construite din beton armat. De asemenea, a descoperit materialul beton-bois, destinat prefabricatelor pentru constructii, lista inventiilor sale cuprinzīnd, de asemenea, tunul fara recul din dotarea avioanelor militare, proiectul unei instalatii de desalinizare a apei marine etc.
Īn anul 1971, marele savant a ctitorit la Bucuresti Institutul pentru Creatie Stiintifica si Tehnica din Romānia (INCREST), iar din anul 1970 a fost membru titular al Academiei Romāne.
Henri Coanda a trecut īn lumea amintirilor īn 1972, lasānd īn urma sa o dragoste de tara natala si un prestigiu nemuritor.

acasa    inapoi