Constantin Brâncoveanu

"... în Muntenia acel singular în felul său
Constantin Brâncoveanu, print al aurului, domn
al ideii creştine ce-i drept, dar atât de înclinat
şi spre jocuri tenebroase de culise, meşter neîntrecut
al diplomaţiei, care nu s-a dat înapoi de la cruzimi în viaţă,
sfânt prin moarte, şi promovator al unei culturi, în care
renaşterea şi bizantismul, barocul şi orientalismul dădeau
împreună un minunat şi rafinat amestec"
. - scria Lucian Blaga

* * *

              Constantin Brâncoveanu (1654 - 15 august 1714), nepot al domnitorului Şerban Cantacuzino, adus la tron de marea boierime, a fost domnitor al Ţării Româneşti între 1688 şi 1714
              Căsătorit cu Maria, fiica lui Anton Vodă, Constantin Brâncoveanu a avut cu aceasta patru fii: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei – şi şapte fete – Stanca, Maria, Safta, Ancuţa, Elenca, Bălaşa şi Smaranda. Soţia sa, Doamna Maria, a fost adevaratul administrator al întregii averi a Brâncovenilor, despre care atunci se afirma că este una fabuloasă. Ea ştia rostul fiecărei moşii, al fiecărei case şi al tuturor sumelor de bani depozitate în băncile din vestul Europei.
              A ridicat biserici şi mănăstiri, a înfiinţat şcoli, a tipărit cărţii în multe limbi. A înfiinţat Academia domnească, viitorul colegiu sf. Sava, cu predare în limba greacă.
              Creştin sub suzeranitate turcească, manevra cu abilitate între puterile vremii cu speranţă că se va putea desprinde de turci. A cumpărat, adesea, cu aur bunăvoinţa turcilor asaltaţi cu reclamaţii din ţară de alţi pretendenţi la tron, până când turcii nu l-au m-ai crezut şi au hotărât mazilirea lui. Care s-a vrut una exemplară, şi a fost - în faţa lui au fost decapitaţi ginerele si cei 4 băieţi:
Enăchită Văcărescu, ginerele domnitorului, a fost decapitat primul. Au urmat fiii cei mari. Înspăimântat, cel mai mic, Matei, a fost gata să renunţe la creştinism: "Dă-mi voie să-mi trăiesc tinereţea. Mai bine vreau să fiu mahomedan decât să mor nevinovat”. Constantin Brâncoveanu n-a acceptat, iar călăul i-a retezat capul copilului. Constantin Brâncoveanu însuşi a îngenuncheat ultimul în faţa gâdelui. Capetele celor şase au fost plimbate pe străzile în vârfuri de suliţe, iar trupurile, aruncate în mare.

altă referinţă

acasa    inapoi