Paralela între o viziune din 1919 si stiinta calculatoarelor de azi

 

Aparitia calculatoarelor de azi a fost pregatita teoretic în acest secol, iar unul din conceptele care a rodit, permitând dezvoltarea masinii de calcul, a fost al lui Johann von Neumann si anume conceptul de secventialitate a operatiilor elementare - lansat în 1945. Aceste operati elementare pot, conform unui program, modela orice operatiune logice sau aritmetice complexe. Secventialitatea - concept simplificant, extrem de fertil începutului calculatoarelor - era, in fond, o grava mutilare a naturii umane pe care masinile de calcul încerca sa o imite. Astfel ca din generatie în generatie evolutia calculatoarelor erodeaza acest concept, parasindu-l constient sau nu. Se trece de la o procesare pas dupa pas, secventiala, la o procesare paralela, multipla. Un calculator al anilor '70, IBM 360 - alias Felix 256 - avea anumite concepte de paralelism implementate. Azi conceptul de calcul paralel, în plina desfasurare, este unul din cele mai fecunde. In fond se imita omul. Dar iata o viziune din 1919 pusa pe hârtie în 1946, asadar întrucâtva contemporana cu, de acum învechitul concept secvential, viziune apartinând filozofului Lucian Blaga:

"Facea corecturi în spalturi. Vorbea însa tot timpul cu mine, încât ma miram de repeziciunea cu care putea totusi sa faca îndreptarile. Concomitent se întretinea si cu culegatorii tipografi care asteptau câteva rânduri pentru completarea unor goluri la ziar. Nicolae Iorga da ordine, corecta, se tânguia ca i s-a îmbolnavit unul din copii, scria, glumea, îmi vorbea. Ma simteam, în fata unei uzine, ce-si declansa subdiviziunile autonome."

Aceasta imagine, este la fel de corecta si daca am folosi-o pentru a descrie un calculator din ultimii ani ai secolului XX: unitati autonome de interfata si memorie lucrând în paralel cu o unitate centrala sau mai multe cu memorie proprie procesând în acelasi timp, extrem de rapid, la mai multe sarcini (programe) deodata - astfel încât fiecare utilizator (program) ss aiba impresia ca "uzina" de calcul este numai la dispozitia lui.

Blaga s-a ocupat, în lucrari de sinteza, de spiritul unei anumite perioade, cum au fost romantismul, naturalismul, impresionismul si expresionismul identificând trasaturile esentiale ale acestui spirit în muzica, arhitectura, filozofiei, pictura, sculptura si stiinta. Daca în cazul primelor trei curente enumerate a facut-o postfactum, cu toate datele pe masa, în cazul expresionismului a lucrat aproape în timp real. Este de remarcat faptul ca pionerii impresionismului, de exemplu, filozofii Ernst Mach, Henri Bergson, poetul Paul Verlaine, pictorul Claude Monet sau compozitorul Debussy nu erau constienti ca apartin aceluiasi stil. Aveau "privirea" mult mai superficiala, se recunosteau între ei, doar daca tineau de aceeasi breasla. Se recunosteau Renoir, Manet ori Monet, pentru ca erau pictori, dar nu treceau granita în muzica sau filozofie.

In cele mai multe cazuri, creatori unui anumit stil apartineau aceleiasi perioade temporale, perioada îmbibata cu un anumit mod de a vedea si întelege lumea. Doar un Blaga putea vedea în pictorul german Matthias Gruenewald (1460-1528), un precursor al expresionismului, un contemporan artistic cu Van Gogh. Un "Blaga" azi, poate ar reusi sa radiografieze esentele nevazute ale timpului nostru, spiritul timpului nostru, ca complexitate, ca actiune paralela, suprapusa, integratoare, globala  si ar sesiza esenta si în filosofie si în stiinte si în arte. Revazând lucrari din anii 70 despre viitor si microelectronica, apartinând lui Toffler, clubului de la Roma, unor cercetatori români - vom vedea ca nimeni nu a prevazut ca o directie de dezvoltare calculul paralel desi se conturase în acei ani esecul supercalculatoarelor! E adevarat, se prevazuse sistemele distribuite. Daca mai amintim cazuri celebre: Rutherford descoperitorul atomului nega, în 1933, posibilitatea folosirii energiei atomului, sau Edison care exclama ca de acum (cu aparitia automobilului) s-a terminat cu accidentele de circulatie, sau cu 6 ani înainte de aparitia masinii Ford cu numarul 1 milion un expert american sustinea ca e o dovada de înapoiere mintala sa-ti închipui ca vor exista trasuri fara cai - vedem cât de greu se descifreaza viitorul. Este adevarat, Blaga avea in 1919 "fenomenul Iorga" în fata - nu a inventat el fenomenul, dar acest fenomen l-au avut si altii în fata si n-a rezultat nimic. Dar ca sa-l sesizezi trebuie sa ai o disponibilitate, sa fii "pregatit" în sens eliadian.

Numai asa, în context universal, putem aprecia valoarea de sinteza din lucrarile filozofice ale clujeanului secolului XX.
 
  inapoi